Preluarea recent\u0103 a companiei de c\u0103tre arhitectul Vasile George Cristescu deschide, simbolic, o nou\u0103 etap\u0103. Planul anun\u021bat de noua echip\u0103 vorbe\u0219te despre reedit\u0103ri, restaur\u0103ri, recuper\u0103ri, relans\u0103ri \u2013 exact ceea ce o institu\u021bie cu aproape un secol de istorie trebuie s\u0103 fac\u0103 \u00een era streamingului. Electrecord are un patrimoniu sonor unic \u00een Rom\u00e2nia \u0219i unul dintre cele mai vaste cataloage din Europa de Est. Nicio alt\u0103 cas\u0103 nu a documentat at\u00e2t de fidel evolu\u021bia unei \u021b\u0103ri prin muzic\u0103.<\/p>\n
Povestea Electrecord \u00eencepe \u00een 1932, c\u00e2nd negustorul evreu Nathan Mischonzniki pune bazele unei fabrici de discuri la Bucure\u0219ti, \u00eentr-o Rom\u00e2nie care abia descoperea industria muzical\u0103 modern\u0103. \u00cen primii ani, \u00eenregistr\u0103rile erau realizate \u00een Germania, pentru c\u0103 \u00een \u021bar\u0103 nu existau \u00eenc\u0103 studiouri echipate profesional. Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 arti\u0219ti precum Maria T\u0103nase sau Gic\u0103 Petrescu erau nevoi\u021bi s\u0103 fac\u0103 naveta la Berlin sau Viena pentru a-\u0219i imprima piesele. Totul s-a schimbat \u00een 1937, c\u00e2nd Electrecord inaugureaz\u0103 primul studio profesional de \u00eenregistr\u0103ri din Rom\u00e2nia, \u00eencheind epoca drume\u021biilor obositoare \u0219i scumpe ale arti\u0219tilor de top.<\/p>\n
Dup\u0103 1948, regimul comunist na\u021bionalizeaz\u0103 compania \u0219i \u00eencepe modernizarea ei accelerat\u0103. \u00cen 1956 apar primele discuri de vinil rom\u00e2ne\u0219ti, care vor coexista o vreme cu pl\u0103cile de ebonit\u0103. Peste doar un deceniu, vinilul devine dominant, iar din 1967 Electrecord produce exclusiv pe acest format, introduc\u00e2nd \u0219i \u00eenregistr\u0103rile pseudostereofonice \u2013 un pas important spre standardele interna\u021bionale ale vremii.<\/p>\n
Anii \u201970 marcheaz\u0103 o perioad\u0103 de aur pentru label, datorit\u0103 studioului Tomis, unde calitatea \u00eenregistr\u0103rilor se \u00eembun\u0103t\u0103\u021be\u0219te semnificativ. Tirajele lunare ajung la zeci de mii de exemplare, iar \u00een 1973 apar primele discuri stereo. \u00cen anii \u201980, Electrecord atinge apogeul: 6\u20137 milioane de discuri produse anual, inclusiv versiuni pentru export, cu piese rec\u00e2ntate \u00een englez\u0103. Este perioada \u00een care casa de discuri nu este doar un label, ci o institu\u021bie cultural\u0103 complet\u0103, care documenteaz\u0103 sonor Rom\u00e2nia \u00eentregii epoci.<\/p>\n
Lista arti\u0219tilor care au trecut pragul Electrecord este o istorie a muzicii rom\u00e2ne\u0219ti \u00een sine: Maria T\u0103nase, Gabi Lunc\u0103, Dan Sp\u0103taru, Angela Similea, Mirabela Dauer, Corina Chiriac, Corul Madrigal, trupa Phoenix, Petre Magdin, Gheorghe Zamfir, Aura Urziceanu, Florian Pitti\u015f, Ro\u0219u \u0219i Negru, Sfinx \u0219i mul\u021bi al\u021bii. Fiecare gen \u2013 de la folclor \u0219i muzic\u0103 l\u0103ut\u0103reasc\u0103 la rock progresiv, pop, jazz sau muzic\u0103 clasic\u0103 \u2013 a avut casa lui la Electrecord.<\/p>\n
Dup\u0103 Revolu\u021bia din 1989 \u00eencepe o perioad\u0103 dificil\u0103. Concuren\u021ba caselor independente, explozia pirateriei \u0219i trecerea industriei c\u0103tre CD-uri afecteaz\u0103 masiv compania. \u00cen 1996, produc\u021bia se opre\u0219te, utilajele sunt v\u00e2ndute \u00een str\u0103in\u0103tate, iar fabrica este desfiin\u021bat\u0103. Totu\u0219i, Electrecord nu dispare. Devine o companie editorial\u0103 pur\u0103, apoi un administrator<\/p>\n