East of Eden Review: Florence Pugh strălucește în această dramă generațională
Share
Proaspăt marcat de o altă dramă generațională, „Un Veac de Singurătate”, am fost poate mai influențabil în fața acestei opere. Miniserie întinsă pe 7 episoade, „East of Eden” spune povestea familiei Trask prin ochii a 3 generații de băieți/bărbați. Stăm sub semnul lui Cain și Abel, al disputelor fraterne și al mărului discordiei, unul feminin. Florence Pugh intră ca un tăvălug în istoricul familiei Trask, când se prezintă mai mult moartă decât vie pe prispa celor doi frați Trask: Adam și Charles.
Florence Pugh este… Satana în persoană. Cumva îmblânzită față de cum o vedeam în romanul lui Steinbeck, aici i se adaugă și o latură de traumă, care o scuză până la un punct. Este feroce, iar a relaționa cu ea este ca și cum ai dormi în pat cu un tigru în fiecare noapte. Bazele copilăriei sale erau solide, cu o familie religioasă, dar strictă, însă tânăra a suferit abuzuri, hărțuire și propuneri indecente de la o vârstă prea mică. Așa că a decis să își folosească nurii ca pe o superputere.
De aici a devenit amanta unui șef de bordel, șefă de bordel ulterior, soție pentru o noapte și, în general, o forță ca un uragan, care distruge viețile oamenilor. Florence o joacă excelent, cu autoritate și nerv, pe Cathy Ames, care știe exact ce face când otrăvește lumea, când creează intrigi, când minte și face gaslighting. Parcă mergem pe aceeași linie de personaj diabolic ca în recent văzutul Monster: Lizzie Borden.
În rarele momente când Cathy e om, lasă să se întrevadă dorința de a fi un om ca toți oamenii, normal și sensibil, înamorat și vulnerabil. Dar apoi apare fiara, care urlă la bărbatul ce o aștepta îndrăgostit de 11 ani: „O să te târăști căutându-mă!”.
Toți actorii joacă excelent, nu am prins nici măcar o singură verigă slabă aici. Am început desconsiderându-l pe Christopher Abbott, în rolul lui Adam Trask, dar am sfârșit prin a-l pune în panteonul tragismului masculin din toate filmele, serialele și piesele văzute de mine. Romantic incurabil, om trecut prin războaie, el trăiește în durere, mustește și se macerează în acest sos al părăsirii și deznădejdii după ce Cathy pleacă. Anii trec, deceniile chiar, și el tot rămâne ancorat acolo.
Fratele său, Charles, jucat excelent de Mike Faist, care mi-a plăcut în Challengers, merită clar mai mult screen time. Și el este o rană deschisă și o figură tragică, dar e ceva mai pragmatic, mai ancorat în țărâna pe care o tot ară la fermă.
Trauma transgenerațională continuă după ce Adam și Cathy au gemeni: pe Cal și Aron Trask. Adam rămâne catatonic, iar Cathy fuge, așa că gemenii sunt mai mult crescuți pe sistemul „it takes a village”. Aici intră în schemă vecinul Samuel Hamilton, dar și fabulosul Lee, jucat de Hoon Lee. În cazul său, miroase chiar a premiu Emmy pentru rol secundar.

La Est de Eden adaptare Netflix 2026 (2) │ FOTO: Netflix
Acest bărbat american de origine chineză întrupează tot ce au avut de suferit chinezii aduși cu arcanul în SUA pentru a construi căile ferate. Aflăm că „chin-gleza” pe care noi o maimuțărim și azi în mod rasist se numește „pidgin” și e un dialect inventat de chinezi pentru a părea inferiori în fața stăpânilor lor. Între timp, Lee citea cărți de filosofie și psihologie, dorea să înființeze o librărie și era mai elevat și cultivat decât toți angajatorii săi.
Orice om atins de Lee este elevat la un nivel superior.
